Noaptea mea.

Ce povesti complicate survin cand urmarim in viata ceea ce ne convine, nu ceea ce avem nevoie, pana in momentul cand ajungem sa ne identificam cu aceste urmari si acolo se blocheaza tot, egoul e puternic si irascibil, sufletul plange,constiinta e epuizata pana la negarea sperantei.
Imi place sa scriu noaptea. Imi creaza dispozitia aia necesara pentru a scrie. Cuvintele parca vin de la sine si se aseaza cuminti in propozitii. Noaptea parca am mai multa inspiratie si ideile apar mult mai usor.
Ziua parca mi-e mai greu sa scriu. Parca gandurile si ideile stau ascunse undeva in cine stie ce colt al mintii mele si dorm.
Aseara, m-am pus in pat pe la vreo 2, dar nu am avut somn… Ceva nu ma lasa sa dorm. Probabil ca era gandul tau. Mi-am scos mp3-ul din buzunar si am ascultat muzica. Melodii ce imi amintesc de tine, care sa ma linisteasca sau care sa ma agite si mai tare. Nu pot umbla cu jumatati de masura in ganduri. Fie ca ma bucur sau sunt trist, o fac cu toata inima. Oricum s-ar intampla, voi sti ca am trait la intensitate maxima. Asa ceva nu ai cum sa regreti, dar nici nu ai cum sa uiti.
Poate ca sunt de vina si vremea de afara si natura pentru starea mea actuala, mi-e greu sa vad atata galben verde si aramiu... Cred ca de asta nu imi place toamna si primavara. Este ca si cum te-ai desparti de cineva drag. Si ma gandesc ca in curand se va asterne uitarea. Dar nu si peste gandurile mele. Eu nu uit decat lucrurile rele, iar tu esti printre cele mai bune lucruri pe care le-am trait vreodata. Stiu, nu am trait mult, sunt poate un copil, dar atat cat am trait este de ajuns ca sa imi dau seama care lucruri imi fac bine si care, nu.
Noaptea e cel mai bun sfetnic, asa se zice. Incep sa cred din ce in ce mai mult in vorba asta. Caci noaptea ma asculta mereu, nu e ocupata, nu are nimic de facut.Ea asculta ganduri si se hraneste cu ele. De asta e asa de prietenoasa, cu noi, ea a trecut prin toate cele.

Sper sa ne mai intalnim si la noapte, in gand si sa-ti spun ce am mai facut.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Migrație.

In luna mai a vremurilor noastre erau cireșele în pârg, gustoase, românești. In mai, cam prin vremurile noastre, era un soare blând, vânticel călduț și miresme de salcâmi și soc. Erau și albine, era și veselie, se mai găseau și ceva seri plăcute pe o banca a începuturilor în pași mici și timizi. Aveam vreme de vorbe, de zâmbete, de clipe alese, de concesii, de iertări și planuri noi în alegeri lejere. Nu știam ca stresul este omniprezent, ca poluarea ucide, ca americanii ne guvernează, ca prostii ajung senatori și fără melci. Nu exista ridicolul la grad de arta, nici prostia la rang de meserie. Si-mi aduc aminte bine ca aveam pasiuni și timp de ele, ca era vreme de ascultat radiouri interzise și înjurat din sinceritate o seama de turnători, formatori, cioplitori și ciorditori. Ce vremuri, ce alegeri, ce migrație și, musai, respirație!
Citiți mai multe

Voluntarul.

Nimeni nu pleacă voluntar la război dacă nu are de apărat o familie, dacă nu are de apărat o țară, dacă nu are de apărat o convingere personală. Mai întâi nimeni nu pleacă la război fără un jurământ militar, indiferent dacă are sau nu o familie, depus pentru tara. Care tara este membra a unei uniuni și unde convingerile personale sunt înlocuite cu trendul european, impus. Prin urmare, de ce am pleca la război? Ce alt resort îți spune ca acolo e locul tău? Memoria ne spune ca, recent, au fost cucerite teritorii fără nici un război. Simpla prezenta a unor forte militare antrenate și dotate a dus la cedarea unor teritorii. In istoria recenta, pentru și în numele unui profet, voluntarii cu tara, cu familie, cu bogății și aici nu contabilizam caprele sau cămilele, se arunca în aer și, dacă se poate, în alte tari care nu cer voluntari pentru ca nu este război. Si, în fapt, mizeria de război nu este altceva decât un rezultat al unui refuz de impunere economica, al unor interese ce nu țin co...
Citiți mai multe

Sa nu-mi iubești neamul, străine!

De ce? Păi,din destule motive! Teritoriul pe care se află România pare să fi fost Vatra Lumii, locul din care s-a răspândit civilizaţia umană! La Bugiuleşti (Vâlcea), Nicolăescu-Plopşor a descoperit un femur uman vechi de două milioane de ani. Pe Valea Oltului au fost descoperite urmele unor locuinţe vechi de un milion de ani, iar la Tărtăria, pe Mureş, au fost descoperite trei tăbliţe continând cea mai veche scriere din lume , cu o vechime de sapte mii de ani. Aşezarea de la Româneşti - Dâmboviţa datează din anii 30.000 î.e.n. Aici a fost inventat arcul, s-a născut legenda lui Prometeu, au apărut primele mine şi furnale din Europa , aici s-au format popoarele indo-europene. De aici au pornit o serie de popoare ca pelasgii, sciţii, cimmerienii , ilirii, ligulii, bascii, sarmaţii, elenii (ahei şi dorieni,hitiţii, carienii, italicii sau frigienii ), etc. Aici s-au pus bazele Troiei şi apoi ale Romei. De altfel , vechea Romă a existat pe locul actualului oraş Roman, iar cuvântul Roma e...
Citiți mai multe