Bogăție morala.

Grupuri întregi de parveniți social, de la patroni cu învârteli și pana la secretarii de stat, stau și-și verifica conturile, asmut câinii finanțelor în afaceri ce murdăresc în atingeri orizontul lor îngustat de vânătoarea asta fără de sfârșit. Timpul lor înseamna numărarea banilor, indiferent cum provin. Privirile lor au toată otrava lumii, în doze letale pentru oricine privește intens spre aceștia. Nu ma îndoiesc ca exista și afaceri construite trainic, pe perioade de minim 5 ani, cu creșteri reale, afaceri onorabile, ce susțin atât anumite industrii cât și oameni legați profesional de existenta cotidiana.

Câinii finanțelor rânjesc mereu, fac deliciul grupurilor de interese pentru ca sunt mărunți dar pot musca tare orice alta entitate care cade prada fricii, terorii, băncilor sau a unui viitor incert.

Mai exista un grup, sărac dar extrem de coerent, acela al artiștilor - scriitori, actori, poeți, pictori, etc. Aceștia , nu din urma, haituti prin desișuri de către câini ce sălbăticesc bugetele națiunii, își fac loc în mentalitatea colectiva prin producții ce asmut mintea și spiritul. Cât timp sunt în viata putini le recunosc valoarea, verticalitatea și lipsa de obedienta către vârfurile parvenite. Sunt printre putinii care pot privi în ochii hienelor, fără sa lăcrimeze, fără sa zâmbească, fără teama, doar într-un dialog surd. Parveniții ii evita - atât din neînțelegerea limbajelor directe, simple, uluitoare în profunzimea lor, cât și din lipsa minimului respect fata de valorile reale umane. Artiștii, acești bogați ai lumii morale, nu epatează, nu umbresc pământul cu otrava întunericului mintii, acești simplii omuleți ce fac scenarii indulgente de creație și de bucurii palpabile sunt luceferii națiunii! Ei, săraci la bogații efemere sunt stelele ce ne ghidează sufletul, mintea și morala, atât cât mai avem timp sa fim și noi, la rândul nostru, omuleți cu viata.

Noi, omuleții, ne oprim, ascultam, învățam și uitam repede ca fără de ei nu existam, nu avem identitate, nu avem viziune și nu avem moarte...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Migrație.

Voluntarul.

Sa nu-mi iubești neamul, străine!