Gânduri în noapte

Sunt două zile când te gândești, adânc, într-o încorsetare asa cum numai de două ori pe an o simți, două zile în 365 când ai vrea ca cerul și pământul să dispară în eternitate, în abisul cosmosului, pentru că ai nevoie să nu simți cum totul e pustiul mai crâcen decat Sahara, în jurul tau! Te-ai intrebat de multe ori dacă merită să treci peste acest zile, două, cum o faci în an, fără teamă, sau dacă tocmai în aceste drămuiri de minute ce se transformă în ore, merită să ai și tu! Ai cutreierat munți de gânduri și ai rascolit cele mai tainice visuri ca să afli, pentru un minut măcar, raspunsul ce te macină în final de an. Te-ai uitat și ai ascultat printre cunoscuți, necunoscuți, prieteni sau dujmani, ca să înțelegi sensul zilelor de sfârșit. Ai umblat în albastrul violet al sufletului și ai dărâmat cu zgomot de absurd sinistru sticla ce-ți desparte inima de trup, ai coafat și ai lăsat urme de ruj în dâre lungi sperând ca geamul se v-a face țăndări și pentru două zile simbiotul respiră, e...

Evoluție. 1. formă de dezvoltare care presupune acumulări cantitative treptate, obiective și subiective, în viața socială și care pot duce la schimbări radicale, calitative, la revoluție. ♦ teoria ~ i emergente = teorie idealistă și metafizică cu privire la procesul dezvoltării, potrivit căreia apariția noilor calități este absolut spontană și imprevizibilă. 2. dezvoltare în timp a unui fenomen sau proces, a unui eveniment, a unei ființe etc. 3. desfășurare, curs. 4. mișcare largă (circulară); mișcare de ansamblu executată de o trupă, de o navă, un avion etc. (< fr. évolution , lat. evolutio ). Undeva, în apropierea planetei Mercur, un obiect se deplasează spre Terra. Astronomii amatori din toată lumea au dovezile ce au fost recunoscute oficial de astronomii din marile centre de cercetare a cosmosului. Traiectoria, după calculele matematice, atinge Terra în apropierea coastei USA, pe partea oceanului Atlantic, în decembrie 2012, dacă se păstrează viteza și cursul prezent. ...

Nu aș crede că suntem o națiune convinsă de boli sociale ce se tratează cu alcool, fără bisturiu și cu anestezice etnobotanice, de proveniență dubioasă.   - Nu aș crede nimic până nu-mi văd ochii bucuria lumii.   Saturația, ca acesta este termenul, scoate monștrii din noi, râul infam ce cuprinde sufletul, convingerile și atingerile noastre, de foști oameni de omenie.   - Omenie, cuvânt macabru, letal, cuvânt rostit în zilele de sărbătoare, pentru ca așa sună bine, cuvânt fără sens, uitat din vremuri dure, exilat azi între alte cuvinte, fără rezonantă la mase.   Exista uneori tratamente, eficace, dure, ce trebuiesc aplicate permanent, ca o rețetă strigăt, luate picătură cu picătură.   - Morfina, ajuta durea picurată zi de zi, până când semnul vieții face linie, o dependență pentru pașii spre neant, printre umbrele veșnice.   Primejdiile, neajunsurile și convingerile se tratează cu neînfricare. Chiar și în lumea asta, o alcoolică anonimă, care nu-și mai poate...