Zile, două.

Sunt două zile când te gândești, adânc, într-o încorsetare asa cum numai de două ori pe an o simți, două zile în 365 când ai vrea ca cerul și pământul să dispară în eternitate, în abisul cosmosului, pentru că ai nevoie să nu simți cum totul e pustiul mai crâcen decat Sahara, în jurul tau! Te-ai intrebat de multe ori dacă merită să treci peste acest zile, două, cum o faci în an, fără teamă, sau dacă tocmai în aceste drămuiri de minute ce se transformă în ore, merită să ai și tu! Ai cutreierat munți de gânduri și ai rascolit cele mai tainice visuri ca să afli, pentru un minut măcar, raspunsul ce te macină în final de an. Te-ai uitat și ai ascultat printre cunoscuți, necunoscuți, prieteni sau dujmani, ca să înțelegi sensul zilelor de sfârșit. Ai umblat în albastrul violet al sufletului și ai dărâmat cu zgomot de absurd sinistru sticla ce-ți desparte inima de trup, ai coafat și ai lăsat urme de ruj în dâre lungi sperând ca geamul se v-a face țăndări și pentru două zile simbiotul respiră, este viu. Pănă și patrulatul surd prin zeci de magazine, păcalind cutiuța cu bătăi de ceas, cu lungi halte în cabinele de probă, nu ți-a adus magia plutiri peste cotidiene zile rămase-n urmă la final. Până și el, martorul mut al trăirilor tale, el patul, nu e cald și primitor cum se întâmplă zi de zi, până-n zilele de decembrie tărziu. Ce să faci, cum să faci, cât să taci, cum să duci și cât să duci, pentru tine acest amar pas între ani? Te intrebi dacă e normal, dacă e uman, dacă e și natural, să străbați în frânturi, rând cu rand, cele două zile, la sfârșit de an! Nu te păcăli, nu te amăgi, nu zburda în pași de picături prelinse pe gât cu șampania cea mai fină, nu te aburi, nu te arunca la întamplare, cănd un an întreg ai fost în eroare, în decizii insalubre, în cotloanele cenuși cu muguri de dor de zile senine. Spune-i acum ce vrei sa spui, ia-l de mână si tăinuiește-i preț de cinci minute toate zilele trecute, îmbată-ți inima zece minute cât mai inuman și mergi apoi cu pasul ferm în noul an! Pastrează-i în nării mirosul fin, pune-ți degetul pe buze și memorează clipa de etern a trecerilor lui prin ramurile brațelor tale, umple paharul cu șampanie si urează-i drum bun vechiului an, ce a fost doar un gând nebun! 
Gânduri bune în prag de an nou, omule bun!