Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2011

Viol social.

Scârba zilelor de luni... a zilelor de sfârșit de luna... a emisiunilor de horticultura neuronala....adică politica de joasa speță! Scârba aceasta cred ca este  adunata în ani de privit la televizor, ca acesta aparat suporta orice mizerie, iar eu un  adun un ficat greu... Pana la urma 2 ore de tv erau suficiente, rămânea timp mai mult ca sa te vezi cu prietenii. Apoi gsm--ul, urata invenție...  Nu murea nimeni înainte când erai în oraș, ce liniște era, fără nervi, fără alergătura nebuna, fără sa deranjezi sau invers... Se aduna scârba după scârbă, una cate una, înșirate ca mărgelele pe sarma, iar lehamitea te cuprinde, încet, încet, încet! Vegetezi, urăști televizorul, te uiți după amici de odinioară, care mai trăiesc... Zaci, îți fabrica știrile, îți fabrica ideile, îți fabrica viata, un matrix infinit... Sting televizorul, aleg viata! Si de as alege aceasta spălare de creier zilnica? De sa as sta ca o leguma în fata televizorului ca la Doc. Oz? Sa mi se spună ce pot con...

O zi.

Îmbătrânesc! Asta e cert! Însă ziua asta care se dorea una de sărbătoare o tratez absolut banal, fără o motivație anume. Nimic nu-mi aduce în gând ca trebuie sărbătorit sau aniversat. Este o zi terna, ciudata, anosta, care ma deprima, care îmi spune ca nimic nu mai e ce a fost și nu merita a-mi îngrămădii gândurile în exprimări vesele, băutură, mâncare, veselie... As putea spune multe dar nu are rost și as face doar sa îmi creez o stare imbecila de imparțialitate sau egocentrism. Sa auzim de bine!

Minciuna ca adevăr, adevărul ca minciuna.

Minciuna este o afirmatie pe care o foloseste un individ care se numeste mincinos in mod premeditat sau chiar spontan pentru a distorsiona adevarul si faptele reale in mai multe moduri posibile , partial sau chiar total, Sunt un idealist. Sau cel puţin luptam din răsputeri să rămân aşa până mi-am dat seama că de fapt oamenii ca mine nu se ridică dacă nu muşcă într-un final dintr-un fruct interzis, fie el mândrie sau orgoliu, fie indiferenţă sau meschinitate, fie falsitate sau disimulare. Dacă nu îşi iau cel puţin o ustensilă din cele care au adus lumea în pragul degradării în care se află acum. Credeam, şi poate mai cred, încă nu sunt sigur, că un lucru trebuie făcut din suflet, fără niciun interes, iar singura motivare să fie pasiunea. Din cauza asta eu sunt ăsta, sau cel puţin îmi place să cred că sunt cel care îl ai în faţă atunci când vorbeşti cu el şi să nu mă ascund sub măşti. Îmi place, în continuare, să cred că sunt omul care nu are niciun secret imposibil de admis în faţa lumi...

Iarna glaciara.

Îmi este greata de neadevărurile care pătrund în intimitatea noastră, cu pași tăcuți, dar ca prezenta unui cui ce sta in locuri nepotrivite, inghinal sa zicem. Ești asaltat de întrebări care revin, te bântuie gândul ca lumea este în schimbare, un ciclu de evidente care te lasă cu un gust amar, o referință exotica de nebunie a motivației. Si pentru ce? Pentru noime care devin paradoxuri ale constipației sau pentru evidențieri ale nonsensului? Cum as explica asta mai bine? Cred ca nu am de gând, pentru ca prefer sa tratez o situație ca atare, condescendent, cu îngăduința faptelor aflate la granița dintre ezoteric și imposibil. Ești impasibil de vina. Sau imposibil, dacă as lua referințe ale unor oameni care-si explica gesturile intr-o formulare generica de genul " te cunosc eu"! N-as crede nici un cuvințel de vorba superficiala, pentru ca nu cred în bazmele întâmplatoare nici în vis și pentru ca orice acțiune are la baza un scop bine definit. Pentru un ochi neavizat par turbule...

Frânturi de gânduri.

Frânturi de vorbe se auzeau din depărtare.  Au fost daramati psihic. Mai mult de atât e greu de precizat. Era normal. Doar ca eu ma voi lega de cum ar trebui sa privim acest lucru dar si de felul in care ar trebui sa vorbim cu persoanele de langa noi. Ele vin cu explicația aia idiota, născută din cultura femeii, ca orice e posibil, noi avem definiții mai simple: "ceea ce nu traim la timp, nu mai traim deloc" Da, este foarte mult adevar in aceasta vorba.Daca nu facem ceea ce ne dorim, in cel mai scurt timp cu putinta, e posibil sa intervina o multitudine de factori, care sa impiedice acest lucru.Si dupa, mereu ne punem întrebarea "Cum ar fi fost dacă!?". Totul poate fi facut.Doar sa fie facut cu cap. Atât. Mereu, desparte-te de cunoscuti cu vorbe blânde. Nu stii cand o sa-i mai revezi si daca ii mai revezi. Asa au patit si ei. M-au intristat. Dar m-au facut sa realizez ca orice e posibil, nu contează ce motiv inventezi, e suficient sa-l afișezi fără sa-l consideri re...

Joc pe bară.

Trebuie sa ai un mare talent pentru a ști sa dansezi în club cu adevărat, iar dansatoarele la bara sunt unele dintre cele mai apreciate practicante ale acestui sport de noapte. Când vine vorba de dans, nimic nu este mai plăcut pentru un bărbat decât sa vadă o femei frumoasa care se unduiește provocator în fata sa, învârtindu-se pe o bara de striptease. Iar când dansul implica și nuditate, totul este perfect, imperfect după caz... Mă întreb care este mecanismul practicării unei asemenea meserii. Majoritatea fetelor sunt recrutate chiar dintre clientele cluburilor. Le place sa iasă, le place sa danseze și transforma o modalitate agreabila de petrecere a timpului liber în profesie. Dacă tot petrec timp acolo, de ce sa nu câștige și niște bani din asta? Condițiile sunt relativ simplu de îndeplinit: un fizic atrăgător și cam atât. Îmi pare rău s-o spun, dar nu e vorba de aptitudini coregrafice.   Aici s-ar putea supară majoritatea practicantelor acestei meserii. Însă trebuie sa fiu...

Început de ianuarie.

Am scăpat viu şi din revelionul acesta. Un an nou ni se aşterne la picioare. Trebuie să călcam cu dreptul şi să mergem numai înainte. Desigur, dacă vrem să facem ceva cu viaţa noastră. Altfel, putem să ne şi târâim, putem să mergem în zig-zaguri. Este mai simplu. In fine. Probabil că mulţi dintre voi îşi şterg acum salata de pe mutră, îşi caută pantalonii pe la vecini şi încearcă să-şi amintească ce s-a întâmplat după ce li s-a rupt filmul aseară… Norocoşilor! Eu nu am timp pentru a-mi reveni. În aceste momente sunt la muncă. Copii, luaţi aminte, asta li se întâmplă celor cărora nu le-a plăcut cartea. Dacă aş fi învăţat, eram acum liber, undeva prin Bahamas sau Cuba, cu trei mulatre lângă mine şi o băutură exotică într-o nucă de cocos. Doar atât? Mai e ceva acolo, secret de mascul, vise ce uneori sunt atât de reale... In ianuarie cercetez teme și paradoxuri noi, idei mai vechi și dichisite, ba chiar snoave alese pe sprânceană. Idealul, tema controversata, dar idealul masc...