Murmur de noapte.

TUlburarea mintii, parodia zilelor moderne sta sa ofere spectacolul vieții printre mucegaiuri calde de lumina a nopții! TUrmentam o zi întreagă după lucruri mărunte, ne regăsim când soarele își duce bătălia în alte zări, cu pași calzi călăuziți de luna ne îndreptăm spre casa și ne regăsim în noi doruri tainice de tulburare sângerie a pactului cu inima de leu! TUpeul unui sex de cuvinte ne atinge în adieri coapsele frăgezite de frigul mâinilor plimbate tremurat pe corp, noi cosmopoliți orașului medieval de tăcut, ne regăsim în așternuturi și ne păzim trupurile de lupta nopții cu timpul ce fuge spre ziua zilelor amintiri de clipe. TUmult, clipe, tu unde fugi cu nopțile mele și de ce mereu ești aici atunci când nu te vreau și prefer liniștea respirației tale, sacadata în acorduri ample pline de faima tensiunii în pupila aurului din cleștar? TUnet, de ce obosit sub truda zilei îmi alungi somnul și îmi spui sa te iubesc, când uneori ma las cuprins în jocul tău, iar în degetele tale e cuprinsa o lume - o desenezi, o ștergi ca nu îți place și o trasezi iar și iar, iar eu ca un spectator stau tăcut și privesc cortina - e grea și e trasa peste noi, iar și iar, în trecerile ample de război. TUpilat întind o mana sa îți ofer buchetul viselor mele, tu îl refuzi, ai aere de diva, în cupa deschisa răvășită ești tu și visul meu furat prea devreme în acte de suspine iar eu cu atâtea motive îmi doresc sa vina îmbrățișarea din zori, când noi scriem în fiecare zi un cuvânt din epistola nopților, TUtoriale de amor, razboiul lumilor.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Migrație.

Voluntarul.

Sa nu-mi iubești neamul, străine!