Doar boi.

Pământul de sub noi nu ne mai rabdă! Pământul de sub noi ne-a uitat așa cum am uitat și noi de glie, de reguli, de povețele bătrânilor și de privighetoarea din ogor. Pământul de sub boi, sau noi, crește acum hypermarket-uri, crește tâțe și pantaloni în talie ce fac dansuri macabre lângă un boșorog din vest sau învață tinerii să jefuiască și să arunce pământul asta sfânt într-o epocă, unde pământul este doar un suport și nimic mai mult. Pământul ăsta nu mai e sfânt, nu mai e darnic de roade și, mai nou, nu poate crește nici măcar mâncarea saracului, cartoful! Pământul rabdă și tace, pământul ne rabdă până cănd o să se scuture de noi toți și o să ne lase de izbeliște așa cum noi l-am părăsit fără să-i cerem voie și bună socoteală! Suntem fără glie și pribegim la porți, ca vânzători de pămănt și datini, fără noimă, fără direcție, mușcând semeni precum câinii turbați fără stăpân și omorând bătrânii precum o muscă ce ne bâzâie diminețile terne și fără de căpătâi! Ai cui suntem? Unde mergem, ce culegem și cui vindem și ultima picătură de omenie?! Unde ne-a părăsit pământul și cum l-am trădat pentru hormonii care ne distrug creierul, viața, aerul, cultura, într-un colb care nu ne mai este strămoșesc, care nu mai  este picurat cu sânge, ci doar unul steril ca noi, doar boi!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Migrație.

Voluntarul.

Sa nu-mi iubești neamul, străine!