Eu și eul meu.
Nu vreau sa am prelegeri despre viata și totuși, eu, îmi spun mereu ca măsura tuturor condițiilor mele sunt un amalgam de stări firești, ce ma definesc.
Eu nu vreau sa masor mai mult decat conditia intima a necunoscutilor care se tin departe de sarada mascatilor cu roluri negative. Eu vreau sa fiu blatul unui pian care nu zice nici pís si un ciob de epoca medievala ce rade cu toti dintii la o felie de soare. Daca am timp, vreau sa fiu o banda desenata de un taran genial din vârful munților si o jumatate de creta alba ordinara, anonima pe asfalt. Eu nu vreau sa traiesc mai mult decat misiunile pe care Dumnezeu mi le-a dat si care sunt puse la îndoială de privitori. Pentru ca nu-i deloc elegant ca tu, doamna, ca tu, domnule sa iti alergi tonul delicat pentru a ma surprinde după program, cand luminile se sting. Eu vreau sa fiu o promisiune arestata, gustul mancarii si confesiunea aflata in grija unui marjodom cu experienta. Eu vreau sa fiu un buletin pierdut in Bucuresti si gratia unui leu de mare. Eu vreau succesul unui sentiment de convingere si credinta unui chioscar ca azi va vinde mai mult. Eu nu vreau sa traiesc mai mult decat un vot. Dar vreau sa ma bucur de fiecare alegere morala care face fata oricarui naufragiu permis de egoism. Eu nu stiu sa fiu de doua sau de trei ori, ci cum sa fiu eu pentru toti, in aceeasi vreme. Eu vreau sa fiu pauza de cafea dintre doua acte si incuviintarea unui bunic rapus de prea multa intelepciune. Eu vreau sa fiu o lumina alba si mirosul de tei de pe alei. Si, daca se poate, tesatura unei adieri peste un fluviu adanc, limpede si stramb care nu se napusteste ca un lant in jurul unei galeti cu apa de fantana. Eu vreau sa fiu un fluviu care nimereste obraznic in furtunile indesate in cerul altor oameni și se revarsă apoi în mare, printre valuri. Tresărirea unei frunze în cădere printre ramurile tinere și pline de seva vieții eterne, eu și eul meu, alene, aluneca prin vene.
Eu nu vreau sa masor mai mult decat conditia intima a necunoscutilor care se tin departe de sarada mascatilor cu roluri negative. Eu vreau sa fiu blatul unui pian care nu zice nici pís si un ciob de epoca medievala ce rade cu toti dintii la o felie de soare. Daca am timp, vreau sa fiu o banda desenata de un taran genial din vârful munților si o jumatate de creta alba ordinara, anonima pe asfalt. Eu nu vreau sa traiesc mai mult decat misiunile pe care Dumnezeu mi le-a dat si care sunt puse la îndoială de privitori. Pentru ca nu-i deloc elegant ca tu, doamna, ca tu, domnule sa iti alergi tonul delicat pentru a ma surprinde după program, cand luminile se sting. Eu vreau sa fiu o promisiune arestata, gustul mancarii si confesiunea aflata in grija unui marjodom cu experienta. Eu vreau sa fiu un buletin pierdut in Bucuresti si gratia unui leu de mare. Eu vreau succesul unui sentiment de convingere si credinta unui chioscar ca azi va vinde mai mult. Eu nu vreau sa traiesc mai mult decat un vot. Dar vreau sa ma bucur de fiecare alegere morala care face fata oricarui naufragiu permis de egoism. Eu nu stiu sa fiu de doua sau de trei ori, ci cum sa fiu eu pentru toti, in aceeasi vreme. Eu vreau sa fiu pauza de cafea dintre doua acte si incuviintarea unui bunic rapus de prea multa intelepciune. Eu vreau sa fiu o lumina alba si mirosul de tei de pe alei. Si, daca se poate, tesatura unei adieri peste un fluviu adanc, limpede si stramb care nu se napusteste ca un lant in jurul unei galeti cu apa de fantana. Eu vreau sa fiu un fluviu care nimereste obraznic in furtunile indesate in cerul altor oameni și se revarsă apoi în mare, printre valuri. Tresărirea unei frunze în cădere printre ramurile tinere și pline de seva vieții eterne, eu și eul meu, alene, aluneca prin vene.
Comentarii
Trimiteți un comentariu