Petale.

Avem de ales intre ciulini și flori, unde florile cuprind femeile toate, cu nume, cu ochii, cu atingeri, cu mireasma tâmplelor așezate pe obraji îmbujorați la clipe. Avem de ales să iubim sau să uram florile femei. Știm cântecele lor, surde versuri ce ne spun taine cu petale ce se desprind pe măsura ce le împresuram mai cu talc de zâmbete.
Iubește floarea, respecta-i petala. Săruta trandafirul. E ca o doamna trecuta de 30 de ani, divorțata și pasionala. Mergi la braț cu laleaua. E asemeni unei domnișoare plina de fasoane, deschisa la răsărit, indisponibila după apus. Mângâie narcisele cu vârful nasului. Te duc cu gândul la o tânără cruda și timida, parfumata discret. Impune-te in fata crinului. Se vrea o femeie plinuța, de esența tare, de ocazie speciala. Admira de la distanta liliacul. Ai să-l confunzi cu o mulțime de adolescente cu straie movulii, rozalii, strânse la bârfă. Zâmbește sfios garoafei. Poarta mereu o rochie asemeni unei seniorita focos de rezistenta. Invita in casa o zambila. E tipa cu clopoței care va avea grija să te trezești mereu proaspăt in fata cafelei. Promite dragoste unei lăcrămioare. Îți vei baga la inima fetița pitita in femeia matura, unica și irezistibila. Lipește-ți floarea de suflet. Indiferent ca ai rupt-o, ca ai aruncat-o, ea e singura care îți mai înflorește an de an, singura pe care o găsești in același loc, singura care nu tine cont ca mana ta distruge… Sădește-o din nou, prinde-i rădăcinile in săruturi pătimașe, o să înflorească din nou pe buzele tale, petale… Ai grija să uzi florile, atent, să nu rupi fructul nopții, să nu atingi apăsat pistilul și nu bruschezi rodul ce văpaie in interioarele tulpinilor ce oftează in atingeri. Nu-ți fie teama, florile simt gândurile, se unduiesc după muzica in surdina, înfloresc in mana ta, se desfac bobocii-n floare, te învăluie aroma din cap și pana-n picioare, iți alunga amăgirea și te cuprind ușor de brâu, de frunte, prin par, in raze de lumina, urme fine de polen rămân pe umăr, ca ultima dorința. Nu uita nicio floare, nu crede in ciulini, pentru ca au spini…

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Migrație.

In luna mai a vremurilor noastre erau cireșele în pârg, gustoase, românești. In mai, cam prin vremurile noastre, era un soare blând, vânticel călduț și miresme de salcâmi și soc. Erau și albine, era și veselie, se mai găseau și ceva seri plăcute pe o banca a începuturilor în pași mici și timizi. Aveam vreme de vorbe, de zâmbete, de clipe alese, de concesii, de iertări și planuri noi în alegeri lejere. Nu știam ca stresul este omniprezent, ca poluarea ucide, ca americanii ne guvernează, ca prostii ajung senatori și fără melci. Nu exista ridicolul la grad de arta, nici prostia la rang de meserie. Si-mi aduc aminte bine ca aveam pasiuni și timp de ele, ca era vreme de ascultat radiouri interzise și înjurat din sinceritate o seama de turnători, formatori, cioplitori și ciorditori. Ce vremuri, ce alegeri, ce migrație și, musai, respirație!
Citiți mai multe

Voluntarul.

Nimeni nu pleacă voluntar la război dacă nu are de apărat o familie, dacă nu are de apărat o țară, dacă nu are de apărat o convingere personală. Mai întâi nimeni nu pleacă la război fără un jurământ militar, indiferent dacă are sau nu o familie, depus pentru tara. Care tara este membra a unei uniuni și unde convingerile personale sunt înlocuite cu trendul european, impus. Prin urmare, de ce am pleca la război? Ce alt resort îți spune ca acolo e locul tău? Memoria ne spune ca, recent, au fost cucerite teritorii fără nici un război. Simpla prezenta a unor forte militare antrenate și dotate a dus la cedarea unor teritorii. In istoria recenta, pentru și în numele unui profet, voluntarii cu tara, cu familie, cu bogății și aici nu contabilizam caprele sau cămilele, se arunca în aer și, dacă se poate, în alte tari care nu cer voluntari pentru ca nu este război. Si, în fapt, mizeria de război nu este altceva decât un rezultat al unui refuz de impunere economica, al unor interese ce nu țin co...
Citiți mai multe

Sa nu-mi iubești neamul, străine!

De ce? Păi,din destule motive! Teritoriul pe care se află România pare să fi fost Vatra Lumii, locul din care s-a răspândit civilizaţia umană! La Bugiuleşti (Vâlcea), Nicolăescu-Plopşor a descoperit un femur uman vechi de două milioane de ani. Pe Valea Oltului au fost descoperite urmele unor locuinţe vechi de un milion de ani, iar la Tărtăria, pe Mureş, au fost descoperite trei tăbliţe continând cea mai veche scriere din lume , cu o vechime de sapte mii de ani. Aşezarea de la Româneşti - Dâmboviţa datează din anii 30.000 î.e.n. Aici a fost inventat arcul, s-a născut legenda lui Prometeu, au apărut primele mine şi furnale din Europa , aici s-au format popoarele indo-europene. De aici au pornit o serie de popoare ca pelasgii, sciţii, cimmerienii , ilirii, ligulii, bascii, sarmaţii, elenii (ahei şi dorieni,hitiţii, carienii, italicii sau frigienii ), etc. Aici s-au pus bazele Troiei şi apoi ale Romei. De altfel , vechea Romă a existat pe locul actualului oraş Roman, iar cuvântul Roma e...
Citiți mai multe