Spune viaţă!

Spune viața! Spunem viața si ne gândim ca este o etapa, o părticica din noi, o clipa de univers şi un dram de energie a lumii. Spunem viață , o sinteză a proceselor  biologice, fizice, chimice, mecanice care caracterizează organismele, care organizează lumea între viu şi amorf, între mișcare şi static, între angrenare şi agregare. Alcătuim fraze, de viață, despre timpul nostru, așa cum ne prindem în roata lui, a noastră.
Viața noastră ar fi perfectă, dacă cei ce-o trăiesc nu s-ar crede atât de perfecți. În viața ta, labirinturile sunt biruite de călăuze cu cipici, când crezi mai tare ca încâlciturile te tranşează. În viața ta n-au loc cutii pentru antren la întuneric, când ea e-o banda lungă, pe care mergi drept ori te simţi îngust. În viaţa ta n-are importanţă cât de bogat sau sărac e cel te coase cu vorbe de alin. Căci, fără goblenul lui ai rade ca un bogat sărac, neştiind că fericirea există cu minusul ei de şedere. În viaţa ta, scoţi limba înspre şansă, strângi dinţii pentru dor, storci buzele de îndrăzneală. În viaţa ta eşti umbra unui deget, a cărei forma seamănă cu lanţul unor temeri. În viaţa ta ştii face de toate, ce e bine, ce trebuie, dar nu ce vrei. În viaţa ta nu e zăbavă, fiindcă unele clipe mor, fără sa ştie că-s născute să dureze. Şi prinzi cate-un moment atrofiat ce poartă crucea secetei de afecţiune. Care, ca o mârţoagă sfrijită nu mai are chef de vreun galop la comanda unui grai sec. În viaţa ta, cercei buclaţi atârnă de primăverile ce înfloresc afară, când tu te încreţeşti in iarna. În viaţa ta lipeşti afişe în pieţe unde încrederea se negociază pe-o fărâmă de putere, pe-o roată de bicicletă. În viaţa ta minţi şi iubeşti, furi şi promiţi, fugi şi stârneşti, ceri şi păstrezi. Duci rable în barca ta şi, deşi nu te-mplinesc, te zgârii de ele, decât de ascuţişul lipsei lor. În viaţa ta vrei pânze noi, tu să pictezi. Un zid, o fiinţă, un camuflaj. O zugrăveală pentru intenţii dulci, dar compatibile cu deplinătatea unui loc doi. În viaţa ta vindem franzele copiilor din noi, închişi în beciurile inimii, la răcoarea nevinovăţiei. În viaţa ta tocmeşti primejdia pe făşia unei bucurii, negândind că va urma fâşia unei primejdii rătăcită de vreo bucurie. În viaţa ta să crezi în lacrimi, atunci când nu se văd şi în tine atunci când eşti văzut. În viaţa ta să cauţi nu grămada socotelilor mulţumitoare, ci şalul mlădios care păcăleşte timid revărsarea din ochii iubirii. Ce are puterea. Să stea mai mult decât stă timpul pentru tine, pentru noi…
Viața, tu eşti, care-mi aduci zâmbetul, clipa, mângâierea, alinarea, atingerea, suflul, copilăria, joaca, calmul, iubirea, tu eşti viața mea!

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Migrație.

In luna mai a vremurilor noastre erau cireșele în pârg, gustoase, românești. In mai, cam prin vremurile noastre, era un soare blând, vânticel călduț și miresme de salcâmi și soc. Erau și albine, era și veselie, se mai găseau și ceva seri plăcute pe o banca a începuturilor în pași mici și timizi. Aveam vreme de vorbe, de zâmbete, de clipe alese, de concesii, de iertări și planuri noi în alegeri lejere. Nu știam ca stresul este omniprezent, ca poluarea ucide, ca americanii ne guvernează, ca prostii ajung senatori și fără melci. Nu exista ridicolul la grad de arta, nici prostia la rang de meserie. Si-mi aduc aminte bine ca aveam pasiuni și timp de ele, ca era vreme de ascultat radiouri interzise și înjurat din sinceritate o seama de turnători, formatori, cioplitori și ciorditori. Ce vremuri, ce alegeri, ce migrație și, musai, respirație!
Citiți mai multe

Voluntarul.

Nimeni nu pleacă voluntar la război dacă nu are de apărat o familie, dacă nu are de apărat o țară, dacă nu are de apărat o convingere personală. Mai întâi nimeni nu pleacă la război fără un jurământ militar, indiferent dacă are sau nu o familie, depus pentru tara. Care tara este membra a unei uniuni și unde convingerile personale sunt înlocuite cu trendul european, impus. Prin urmare, de ce am pleca la război? Ce alt resort îți spune ca acolo e locul tău? Memoria ne spune ca, recent, au fost cucerite teritorii fără nici un război. Simpla prezenta a unor forte militare antrenate și dotate a dus la cedarea unor teritorii. In istoria recenta, pentru și în numele unui profet, voluntarii cu tara, cu familie, cu bogății și aici nu contabilizam caprele sau cămilele, se arunca în aer și, dacă se poate, în alte tari care nu cer voluntari pentru ca nu este război. Si, în fapt, mizeria de război nu este altceva decât un rezultat al unui refuz de impunere economica, al unor interese ce nu țin co...
Citiți mai multe

Sa nu-mi iubești neamul, străine!

De ce? Păi,din destule motive! Teritoriul pe care se află România pare să fi fost Vatra Lumii, locul din care s-a răspândit civilizaţia umană! La Bugiuleşti (Vâlcea), Nicolăescu-Plopşor a descoperit un femur uman vechi de două milioane de ani. Pe Valea Oltului au fost descoperite urmele unor locuinţe vechi de un milion de ani, iar la Tărtăria, pe Mureş, au fost descoperite trei tăbliţe continând cea mai veche scriere din lume , cu o vechime de sapte mii de ani. Aşezarea de la Româneşti - Dâmboviţa datează din anii 30.000 î.e.n. Aici a fost inventat arcul, s-a născut legenda lui Prometeu, au apărut primele mine şi furnale din Europa , aici s-au format popoarele indo-europene. De aici au pornit o serie de popoare ca pelasgii, sciţii, cimmerienii , ilirii, ligulii, bascii, sarmaţii, elenii (ahei şi dorieni,hitiţii, carienii, italicii sau frigienii ), etc. Aici s-au pus bazele Troiei şi apoi ale Romei. De altfel , vechea Romă a existat pe locul actualului oraş Roman, iar cuvântul Roma e...
Citiți mai multe