Reload.

Poate ca am lăsat praful prea mult timp sa se așeze, poate ca merita sa scriu iarăși..
Si mai mult ca sigur m-am complăcut suficient, intre lene și o ușoară greata. Prea mult zgomot în jurul meu și prea puține lucruri bune, strada are alt sunet și lumea scoate șoapte de neînțeles...
E mai mult ca sigur adevărat, la fel de adevărat cum e faptul ca singuri luam naștere pe acest pământ și singuri îl părăsim indiferent de soarta pe care vrem sa credem ca ne-o facem. Pentru ca nu avem nici cea mai vaga idee când ocupam un loc în plus aici și nici când îl vom elibera și nu rămânem decât cu ceea ce trăim pe acest pământ, amintiri plăcute sau mai puțin reușite și eșecuri deopotriva, din care alegem sa învățam sau nu. Pana la urma nu suntem decât niște pioni amuzanți, troieni, care atunci când credem c-am strâns universul de ce-l doare mai tare, atunci suntem mai ignoranți decât oricând și pierdem pana și ceea ce-am adunat.
Si în nimicnicia noastră, în cei 70-80 de ani pe care ii furam eternității, cu încăpățânare deosebita insistam sa ne agățăm de lucruri precum avere, indiferenta, ura și orgolii, invidie, mândrie și manie lăsând cu ușurință deoparte prietenia, moralitatea, iertarea, iar bunătatea este străină, când dezinteresul pare un cuvânt mai degrabă inventat de cei slabi. Iar dragostea, hmm,  dragostea - un pueril sentiment de început de drum confundat adeseori cu un exces de adrenalina sau melancolie...
Caci la sfârșit de drum, ce însumează mai bine realizările noastre de-a lungul zilelor nenumărate decât dragostea ? Parul cărunt și ridurile adâncite, dar totodată ochii blânzi ale celui de lângă tine. Sa știi ca îl cunoști pana în subsolurile sufletului sau sa știi când se va bucura și când nu. Sa știi cum sa-l “înțepi” sa simtă ca trăiește, sa-i fi pe post de leac atotputernic și atotștiutor și sa știi în schimb ca ești iubit și ca iubești la fel ca atunci când nu era decât un sentiment pueril furnizor de vise scrise-n nori...
Nu e nevoie sa dam nume, știi ca e vorba de tine, știi ca te port în visele mele chiar dacă greșesc. Sunt om și mai mult ca sigur as fi plictisitor adeseori dacă nu te-as și supăra din când în când,  asa ca te rog iartă-mi neputința pentru ca învăț și încerc, crede-ma. Te iubesc! Si sper sa iți fie călăuză buna noaptea, în alor mele gânduri pustiite...

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Migrație.

In luna mai a vremurilor noastre erau cireșele în pârg, gustoase, românești. In mai, cam prin vremurile noastre, era un soare blând, vânticel călduț și miresme de salcâmi și soc. Erau și albine, era și veselie, se mai găseau și ceva seri plăcute pe o banca a începuturilor în pași mici și timizi. Aveam vreme de vorbe, de zâmbete, de clipe alese, de concesii, de iertări și planuri noi în alegeri lejere. Nu știam ca stresul este omniprezent, ca poluarea ucide, ca americanii ne guvernează, ca prostii ajung senatori și fără melci. Nu exista ridicolul la grad de arta, nici prostia la rang de meserie. Si-mi aduc aminte bine ca aveam pasiuni și timp de ele, ca era vreme de ascultat radiouri interzise și înjurat din sinceritate o seama de turnători, formatori, cioplitori și ciorditori. Ce vremuri, ce alegeri, ce migrație și, musai, respirație!
Citiți mai multe

Voluntarul.

Nimeni nu pleacă voluntar la război dacă nu are de apărat o familie, dacă nu are de apărat o țară, dacă nu are de apărat o convingere personală. Mai întâi nimeni nu pleacă la război fără un jurământ militar, indiferent dacă are sau nu o familie, depus pentru tara. Care tara este membra a unei uniuni și unde convingerile personale sunt înlocuite cu trendul european, impus. Prin urmare, de ce am pleca la război? Ce alt resort îți spune ca acolo e locul tău? Memoria ne spune ca, recent, au fost cucerite teritorii fără nici un război. Simpla prezenta a unor forte militare antrenate și dotate a dus la cedarea unor teritorii. In istoria recenta, pentru și în numele unui profet, voluntarii cu tara, cu familie, cu bogății și aici nu contabilizam caprele sau cămilele, se arunca în aer și, dacă se poate, în alte tari care nu cer voluntari pentru ca nu este război. Si, în fapt, mizeria de război nu este altceva decât un rezultat al unui refuz de impunere economica, al unor interese ce nu țin co...
Citiți mai multe

Sa nu-mi iubești neamul, străine!

De ce? Păi,din destule motive! Teritoriul pe care se află România pare să fi fost Vatra Lumii, locul din care s-a răspândit civilizaţia umană! La Bugiuleşti (Vâlcea), Nicolăescu-Plopşor a descoperit un femur uman vechi de două milioane de ani. Pe Valea Oltului au fost descoperite urmele unor locuinţe vechi de un milion de ani, iar la Tărtăria, pe Mureş, au fost descoperite trei tăbliţe continând cea mai veche scriere din lume , cu o vechime de sapte mii de ani. Aşezarea de la Româneşti - Dâmboviţa datează din anii 30.000 î.e.n. Aici a fost inventat arcul, s-a născut legenda lui Prometeu, au apărut primele mine şi furnale din Europa , aici s-au format popoarele indo-europene. De aici au pornit o serie de popoare ca pelasgii, sciţii, cimmerienii , ilirii, ligulii, bascii, sarmaţii, elenii (ahei şi dorieni,hitiţii, carienii, italicii sau frigienii ), etc. Aici s-au pus bazele Troiei şi apoi ale Romei. De altfel , vechea Romă a existat pe locul actualului oraş Roman, iar cuvântul Roma e...
Citiți mai multe