Jură-mi de zâmbet. Jură-mi că nu este adevărat!
Zâmbetele toate, murmur de cuvinte agățate, împreunate, fecundate în vinul caselor de amintiri și atingeri cu amor, zâmbetele noastre, momente ce se ascund din secretul mulțimilor tactile ce converg în paradisul clipelor de-o șoaptă picurată printre zorile lunilor de cleștar.
Zâmbetele furate, printre cometele viselor de amurg, alergate din hazardul adevărului în haosul impurității iubirilor pentru climateriul sufletului, cu drag. Zâmbetele surâs de veșnicii adunate-n clipe, minute mii de șoapte, petale de secunde-n buchet de gând, aici, printre nori, aici, printre zori, aici, printre noi, râs de buze calde, împricinate.
Zâmbetele noastre văd cu mintea cum e marea, zâmbetele cu surâs văd și văd dintâi ce doare, văd cum sunt clipele amare, văd ce spun munții-n ploaie, văd cum vad și eu văd sub soare, văd că zâmbetul nu moare.
Un zambet, doar atat: un zambet, cat pentru toata viata.
RăspundețiȘtergereSi-o mana intinsa de sprijin, cand ti-e mai greu in viata.
De asta sunt prietenii prieteni. Sa te sprijine, sa-ti intinda o mana, sa-ti redea zambetul si increderea cand ti-e mai greu.
Tu cui ai zambit prieten drag astazi?
Această postare a fost eliminată de către un administrator de blog.
RăspundețiȘtergereZambeste si maine subtil ....si poimaine!
RăspundețiȘtergere