Singurătatea azi.

"Trăim în permanenta în izolare. In parte pentru ca îmbătrânim, ne căsătorim și avem copii. Acestea sunt cele trei nivele ale singurătății pe care un om le experimentează în decursul vieții" este de părere psihologul britanic John Cacioppo. Ne aflam în plin avânt tehnologic, al secolului 21, unde accesul la informație înseamnă comunicare. Prin dezvoltarea mijloacelor de comunicare, telefon și internet, apare dependenta de comunicare, mai ales prin mediul internetului, izolând persoanele ca prim efect și îndepărtându-se, ca plan secund,  de alți potențiali prieteni. Ca un exemplu paralel, legea interzicerii fumatului în locuri publice are ca efect izolarea și îndepărtarea persoanelor de grupurile de prieteni, atât prin efect cat și cauza, prin ruperea de mediul comun. Efectele singurătății nu sunt anormale, ci comune persoanelor însă lipsa controlului poate duce la repercusiuni sociale și clinice grave. Se observa ca persoanele singure, ce comunica excelent în mediul virtual, atunci când se afla într-un grup se relaxează greu, având probleme de comunicare pe un fond de stres ridicat, iar interacțiunea cu celelalte persoane este aproape imposibila. Aceste situații duc în timp la creșterea hormonilor de stres și a presiunii arteriale, ce agravează starea medicala  generala, ce o sa conducă implicit la insomnii, agitații sau spre efecte secundare asociate precum consumul de alcool, de substanțe toxice sau chiar suicidul.  

Sunt cazuri, numărul persoanelor fiind în creștere, care spun ca singurătatea poate sau este prietenul cel mai bun, pentru ca nu mai au un vector de imagine a unei socializări reale, fundamentata pe realități cotidiene. Ei spun ca apreciază singurătatea, prin trăirea efectiva e fenomenului, prin simțire, adulmecând aceasta urma solitara prin toți porii. Oferă explicații la nivel de scuza spunând ca sprijină, fiind singura care nu te va trăda însă te poate ademenii pe un drum lung, plictisitor ce se va termina subit. Singurătatea aceasta, în acest tip de explicație, este apreciata numai dacă știi ce înseamnă solitar, dacă ai mereu pe cineva în gânduri și dacă îți răspunzi mereu singur la provocările vieții. Nimic mai fals, însă cu o urma de teama viscerala pentru asumarea unei viețuiri printre semeni, cu o medie fals negativa a comportamentului lor. Jules Verne spunea ca “singurătatea este o mare nenorocire, prieteni; trebuie să mă credeți că poate distruge repede rațiunea” și susține ce Octavian Paler declara sincer: “Rămas singur, doream să fiu cu alții. Fiind cu alții și nereușind să mă integrez în atmosferă, preferam să rămân singur”, recunoscând gravitatea efectului singurătății. Exista mereu acest pericol, printr-o izolare conștientă, a urbanismului modern, atunci când, datorita ritmului cotidian infernal, ne simțim părăsiți de către toți prietenii noștri, de familie și de persoanele apropiate nouă, dar “Singurătatea este prețul pe care trebuie să-l plătim că ne-am născut în această perioadă modernă, atât de plină de libertate. De independență și de propriul nostru egoism” spunea, ca evidenta sociala,   Natsume Soseki. In aceste timpuri omul se concentrează mai mult pe interesele personale decât sa-și dedice timp pentru prietenie și dragoste, ducând în final la singurătatea persoanelor ce nu au starea materiala sau nu oferă servicii de care ceilalți sa fie interesați, la modul real, nu prin asocieri în vederea depășirii unor obstacole, a obținerii unor reglări hormonale sau a unor servicii cu valoare adăugată, respectiv afaceri. Uneori este apăsător sa simți starea de singurătate și sa nu ai cu cine împărtășii micile reușite, bucuria sau stările sufletești primare. Fiecare situație de acest tip distruge încet și sigur rațiunea umana, prin alterarea ego-ului, subliniind efecte de aroganta, duritate, indiferenta, nervozitate, alterarea percepției, atât și în asa fel încât “dacă ești singur în singurătatea ta, te afli într-o companie proastă” ca sa citez pe Jean-Paul Santre. Primul pas pentru a ieși din acest tăvălug începe cu un “buna ziua” adresat celui de lângă tine, punct de la care o relație și o construcție de socializare începe, pe un fond de atitudine pozitiva, cu un zâmbet și bunăvoință! Buna ziua oameni buni!