Despre cazuri și cazne legitime.
Despre cazuri și cazne legitime.
Cazul 1:
SUV cat mai șifonier, ochelari de soare, fata palida cu sau fără farduri, figura fixa pe parbriz, o mana încleștată pe volan, alta pe ce dorește căprioara, telefon sau țigară. Nu-și întoarce capul nici în caz de accident, claxon sau fluier de polițist. Nu zâmbește, nu asculta matinalul la radio, nu saluta vreun vecin. E femeia de afaceri la o firma importatoare, corporatista sau secretara șefului mare.
Are casa mare, curte mare cu gazon, șezlonguri și probabil piscina. Greu găsești vreun pom fructifer însă poți găsi cam toți arbuștii decorativi de pe piață plantați la nimereala, sa fie. Nu are animale de companie ca nu are cele 10 minute zilnic pentru hrănirea acestora, timpul este alocat pentru tocat pe Facebook la cate o șuetă despre orice și fără niciun rezultat cuantificabil.
Nu are încă 45 de ani și mai are timp sa facă un copil cu vreun băiet uzat dar cu ceva bănet în cont, mai urâțel, mai reșchiopat, ca doar are nevoie și el de un sprijin la bătrânețe și ea vreo priza de schimbat.
Nu cultiva nimic în curte, nu plantează, nu tunde, nu amenajează pentru ca soarele arde pielea, se strica derma pe mâini. Are grădinar, pentru boscheții aia plantați oricum. Amicele însă apreciază mereu verdele aleatoriu, strecurat intre zidurile hardughiei cu peste 5 camere, ca sub 5 odăi se cheamă casa de oameni normali cu familie mare. La bătrânețe vrea sa se mute pe o plaja din Mediterana, ca la Sovata și Căciulata merg doar babele cu mustăți.
Cazul 2:
Are casa mare, curte mare cu gazon, șezlonguri și probabil piscina. Greu găsești vreun pom fructifer însă poți găsi cam toți arbuștii decorativi de pe piață plantați la nimereala, sa fie. Nu are animale de companie ca nu are cele 10 minute zilnic pentru hrănirea acestora, timpul este alocat pentru tocat pe Facebook la cate o șuetă despre orice și fără niciun rezultat cuantificabil.
Nu are încă 45 de ani și mai are timp sa facă un copil cu vreun băiet uzat dar cu ceva bănet în cont, mai urâțel, mai reșchiopat, ca doar are nevoie și el de un sprijin la bătrânețe și ea vreo priza de schimbat.
Nu cultiva nimic în curte, nu plantează, nu tunde, nu amenajează pentru ca soarele arde pielea, se strica derma pe mâini. Are grădinar, pentru boscheții aia plantați oricum. Amicele însă apreciază mereu verdele aleatoriu, strecurat intre zidurile hardughiei cu peste 5 camere, ca sub 5 odăi se cheamă casa de oameni normali cu familie mare. La bătrânețe vrea sa se mute pe o plaja din Mediterana, ca la Sovata și Căciulata merg doar babele cu mustăți.
Cazul 2:
Mașinuța e de oraș, culoare fără a ieși în evidenta cu excepția culorii rosu. Nu poseda fard, nici măcar ruj, însă are obraji ce crapă de sănătate și mângâiați de soare. Rade la vreo gluma de la matinal și cred ca și-a uitat ochelarii de soare acasă, ca sa vadă toată lumea ca are fata radioasa, fruntea senina și fără nici un rictus sau bot de rata. Saluta vecinii și cunoscuții prin trafic, zâmbește complice la polițistul care își fâlfâie mâinile în intersecție și fredonează ușor o melodie ce se aude la radio. E femeia ce lucrează în proximitatea domiciliului, la un magazin ce vinde produse de la o firma. Spune ca pune suflet pe ce vinde, clienții au o relație calda cu ea și își aduce aminte ca a ajutat firma importatoare în perioada de criza vânzând produse cu multa pricepere și succes pentru ca ea are numai clienți fideli.
Are o casa normala, cu curtea mare și împărțită în doua, spatele este zona de gradina gospodărească iar în fata are un cerdac ce delimitează zona verde ce este fixata cu vreo 2-3 cireși strașnici. Seara nu sta la TV și nici pe internet, mai pigulește la roșii, mai hrănește un animal, mai face o șuetă cu o vecina despre lucruri și oameni.
Nu are încă 45 de ani însă prin curte aleargă doi mânji de scoală, veseli și dispuși la o miuță cu o minge primita de la vreun supermarket. Are bărbat, de acum 15 ani cel puțin, ce meșterește ceva la o șipcă a gardului ce a cedat la ultima furtuna. E un tip așezat, ars de soare, cu cămașa suflecata la mâneci și mâinile puternice, ca orice bărbat cu gospodărie și armata făcută.
Cultiva și nu cumpără legume din magazine, pentru ca au gust și pesticidele lipsesc. Vecinele apreciază mereu gradina de legume, zona de pomi fructiferi, curtea amenajata cu gust și bucuria orelor petrecute în aer liber.
La bătrânețe și-a propus sa mai treacă, dacă o sa fie nevoie, pe la bai, însă crede ca nu o sa fie nevoie, este trăită în aer liber.
Are o casa normala, cu curtea mare și împărțită în doua, spatele este zona de gradina gospodărească iar în fata are un cerdac ce delimitează zona verde ce este fixata cu vreo 2-3 cireși strașnici. Seara nu sta la TV și nici pe internet, mai pigulește la roșii, mai hrănește un animal, mai face o șuetă cu o vecina despre lucruri și oameni.
Nu are încă 45 de ani însă prin curte aleargă doi mânji de scoală, veseli și dispuși la o miuță cu o minge primita de la vreun supermarket. Are bărbat, de acum 15 ani cel puțin, ce meșterește ceva la o șipcă a gardului ce a cedat la ultima furtuna. E un tip așezat, ars de soare, cu cămașa suflecata la mâneci și mâinile puternice, ca orice bărbat cu gospodărie și armata făcută.
Cultiva și nu cumpără legume din magazine, pentru ca au gust și pesticidele lipsesc. Vecinele apreciază mereu gradina de legume, zona de pomi fructiferi, curtea amenajata cu gust și bucuria orelor petrecute în aer liber.
La bătrânețe și-a propus sa mai treacă, dacă o sa fie nevoie, pe la bai, însă crede ca nu o sa fie nevoie, este trăită în aer liber.
Si cum spuneam, îmi plac oamenii veseli, calzi, populari. Altfel ași fi ales aerul viciat al unui oraș cu oameni triști.
Comentarii
Trimiteți un comentariu