Alta generație.

Știi, uite, avem aproape un an de când ne-am întâlnit, aproape 9 luni de când ne-am cunoscut la cheful vecinei tale de la etajul doi, atunci când te-am îmbătat și ne-ai confundat, în dormitorul ei! Știi, avem aproape 7 luni când m-ai scos la teatru, o piesa de comedie, o comedie cu tine în sala, când îți umblau mâinile pe sub fusta mea și aveai rânjetul ala pe fata ca orice buldog în călduri. Știi, sa tot fie vreo 6 luni de când m-ai prezentat la părintii tai, taica-tu iscoditor la tocurile mele sau la glezne, oricum cu ochii ieșiți ușor din orbita și maica-ta cu întrebările ei despre gastronomie și laudele la adresa ta pentru faptul ca știi ce e o femeie fără a o confunda cu un bărbat. Si, sa fie vreo 4 luni, faza aia când m-au luat de gat și mi-ai spus, sublim, de pastele mamii, despre mirosul din bucătărie când am uitat macaroanele pe foc, sperând sa-ti fac o bucurie. Si mi-am amintit, știi, acum 3 luni am rămas gravida, tăticule! Te iubesc, știi doar!

Comentarii

  1. Reala comedie!Trista,dar adevarata....

    RăspundețiȘtergere
  2. Pana la urma,un copil nu este vinovat ca a "rasarit" in aceasta lume.Cine nu reuseste sa depaseasca un anumit aspect negativ al propriei existente ramane o victima.Restul sunt victime colaterale.Din pacate!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Migrație.

Voluntarul.

Sa nu-mi iubești neamul, străine!